A

Agenţi de umplere: Substanţe aditive care se adaugă hârtiei şi cartonului, cum ar fi cleiul sau creta.

Adunare (adunat): Procedura prin care colile de tipar sunt aşezate una peste cealaltă, în ordinea numărului de coală.

Albitura: Spaţiul delimitat de formatul unei pagini şi oglinda acesteia.

B

Balot de hârtie: Deşeuri de hârtie care se prezintă sub forma unui pachet legat.

Bandă de eliminare: Curele paralele sau bandă transportoare pe care cad colile tipărite care sunt transportate în afara utilajului de tipar.

Bandă polipropilenă: Bandă termosensibilă folosită pe o maşină de împachetat pentru a lega pachetele cu tipărituri.

Banderola: Bandă tipărită din carton sau hârtie, utilizată prin legare sub formă de inel în jurul unui produs finit tipărit.

Big (biguire): Semn trasat pe carton prin presare pentru a facilita plierea ulterioară după acea linie.

Bloc de carte: Interiorul unei cărţi, format din coli de tipar aşezate în ordinea numărului de coală sau a paginaţiei.

Bobină de hârtie (rolă, sul): Hârtie ambalată sub forma de sul, folosită în tipărirea pe rotative.

Bon: Pachet de ziare legat şi etichetat, conţinând de obicei între 200 şi 500 de exemplare.

Book Cream: Hârtie de carte pigmentată (de obicei de culoare crem-gălbui) de o calitate deosebită, cu suprafaţa uniformă şi opacitate bună.

Broadsheet: Denumire generică de origine britanică folosită pentru a defini un ziar de dimensiuni mari (A2).

Broşare: Procedeu tehnic prin care se realizează legarea blocului de carte sau a interiorului unei reviste de copertă, utilizându-se clei cu uscare rapidă încălzit la temperaturi mari. Sunt folosite două tipuri de clei: clei de cotor (flexibil) şi clei lateral (dur).

BT (bun de tipar): 1. Acordul dat de către client sau de către responsabilul cu calitatea din cadrul tipografiei cu privire la calitatea produsului tipărit; 2. Un exemplar din tiraj care respectă toate normele de calitate impuse.

C

Top

Caiet: Parte componentă a unui ziar, având de obicei între 4 şi 32 de pagini, individual împreună cu unul sau mai multe caiete formează un ziar complet.

Capac: Parte componentă a ambalajului unei bobine care protejează părţile laterale ale acesteia.

Capitalband: Şiret colorat, cu o margine îngroşată, cu ajutorul căruia se întăreşte cotorul unei cărţi sau al unui registru.

Capsare: Metoda de legare în care colile îndoite pe mijloc sunt prinse de la exterior către interior cu capse metalice. De obicei, un astfel de fascicol nu conţine mai mult de 96 de pagini.

Caracter: Tipul corpului de literă care utilizat.

Cartare: Operaţiune prin care publicaţiile sunt împărţite pe rute de destinaţie, fiind în prealabil etichetate şi ambalate.

Carte legată: Asamblarea colilor de tipar la o carte prin coasere şi apoi aplicarea forzat-ului, capitalband-ului, semnului de carte şi a coperţilor cartonate.

Carton cromocretat (GC): Cartoan care conţine între straturile de celuloză chimică, straturi intermediare din celuloză mecanică. Stratul de acoperire din celuloză mecanică este albit şi pigmentat. Carton din fibra primară cretat (carton cromocretat), cu faţa albă, fără fibre lemnoase, cu strat intermediar deschis la culoare şi spate alb, fără fibre lemnoase (GC1) sau cu spate Manilla (GC2).

Carton duplex: Carton multistrat, cretat pe o faţă, cu spate gri, tip GD2 şi GD3. Carton duplex tip GD2 şi GD3, multistrat, fabricat din celuloză albită şi pastă din hârtie reciclată, cu faţa albită şi spate gri. A fost conceput pentru a asigura eficienţa ridicată a proceselor de tipărire şi conversie, cu un minim de pierderi şi deşeuri.

Carton duplex cu spate alb (GT):Carton cromo cu faţa alb-lucioasă, cretată, iar spate lucios din celuloza şi pastă de hârtie reciclată, albită. Carton multistrat, cu densitate mare, faţă dublu cretată şi spate alb.

Carton: Termen generic pentru hârtie consistentă, de cele mai multe ori multistrat, cu gramaje variind între 115 şi 500 de grame/mp, în unele cazuri chiar mai mare; este folosit adesea pentru aplicaţii grafice, tipar sau ambalaje.

Carton aglomerat: Carton multistrat format dintr-un strat superior de celuloză înălbită, cu miezul şi straturile inferioare din fibre reciclate. Stratul inferior de pe spatele cartonului poate fi acoperit sau nu, după caz cu un alt strat de celuloză înălbită. În Europa, cartonul aglomerat este numit carton duplex.

Carton cromo GC1: Carton multistrat dublu cretat pe faţă şi simplu cretat pe verso. Prezintă rigiditate, grad de alb şi luminozitate foarte ridicată, datorita atât spatelui alb, cretat, tip GC1 şi cretării performante a feţei precum şi suprafaţa foarte netedă. Se pretează la tipar offset plan, inclusiv policromie, gravură, flexografie, serigrafie, plastifiere, lăcuire, timbru sec, aplicare folie metalică.

Carton cromo GC2: Carton multistrat, dublu cretat pe o faţă, cu o rigiditate foarte bună. Are o culoare naturală cu un grad de luminozitate şi de alb ridicat datorită spatelui deschis la culoare, tip GC2 şi cretării performante, precum şi suprafaţa foarte netedă.

Carton de legătorie (mucava): Carton pentru legătorie cu feţe gri, realizat din fibre reciclate. Se foloseşte la coperţi şi cotoare pentru cărţi, legătorie, cutii, albume, jurnale, jocuri etc. Se pretează pentru următoarele operaţiuni post tipărire: debitare circulară, ştanţare, perforare, fălţuire, crestare, biguire, găurire şi frezare.

Carton multistrat: Carton compus din mai multe straturi: superior, mediu şi inferior.

Carton omogen: Carton compus dintr-unul sau mai multe straturi fabricate din acelaşi material, cum ar fi celuloza pură sau de alt tip. Frecvent este folosit ca alternativă termenul de carton solid.

Casetă: Parte componentă a maşinii de broşat (binder) sau a unei maşini de adunat şi capsat automată. În aceasta se introduc colile cu acelaşi număr care urmează a fi adunate cu celelalte coli din casete pentru a fi legate (broşate) cu clei sau capsate.

Caşerat: Lipirea unui strat de hârtie, a unui celuloid etc. pe un carton pentru a-i da un aspect mai frumos.

Cauciuc: Strat subţire din cauciuc de pe o maşină de tipar care transferă cerneală de pe placa tipografica pe hârtie.

Călimară: Rezervorul de pe o maşina de tipar ce conţine cerneala tipografică de o anumită culoare.

Celuloză: Elementul de bază al pereţilor celulelor tuturor plantelor. Toate plantele conţin ţesuturi care, corect procesate, vor produce celuloză. Bumbacul în stare brută conţine aproximativ 91% celuloză naturală în cea mai pură formă. Alte surse de fabricare a hârtiei sunt cânepa (77% celuloză), lemnul de esenţă moale sau tare (57% până la 65% celuloză).

Celuloză (pasta chimică): Materie primă pentru fabricarea hârtiei constând din fibre de celuloza, obţinute printr-un proces de fierbere chimică (metoda sulfatului sau sulfitului).

Celuloză măcinată: Celuloza mecanică fabricată într-un defibrator cu prese, în care buştenii sunt măcinaţi de o ,,piatră” cu suprafaţa foarte rugoasă.

Celuloză mecanică: Materia primă pentru industria hârtiei, constând din fibre care au fost eliberate prin mijloace mecanice.

Cerneală metalică: Cerneala pentru tipar care produce un efect auriu, argintiu, de bronz sau alte culori metalice.

Cerneală transparentă (alb transparent): Tip de cerneală care nu acoperă culoarea de dedesubt, fiind folosită pentru realizarea unor nuanţe de culoare.

Cicero (pica): Unitate de măsură în industria tipografica, echivalentă cu 12 puncte de tipar (4,5 mm).

Ciorap tipografic: Suport textil în formă de manşon, montat pe un cilindru de cauciuc, folosit în sistemul de umezire la transferul soluţiei de umezire către placă.

Clapa:Prelungirea pe lăţime a coperţii astfel încât partea care depăşeşte lăţimea blocului de carte să fie pliată către interior.

CMYK: Cyan, Magenta, Yellow şi BlacK. Cele patru culori de bază care sunt folosite în tiparul policrom. În DTP, reprezintă una dintre gamele de culori etalon, celelalte fiind: HSB, PMS şi RGB.

Coală ,,la mână”: Termen folosit în legătoria de cărţi pentru a desemna 16 pagini A5 sau 16 pagini A4.

Coală de tipar: Termen folosit pentru a desemna exemplarul tipărit delimitat de lungimea şi lăţimea colii în cazul cartonului sau al tiparului în coală şi respectiv de lăţimea rolei de hârtie şi de cut-off-ul falţului în cazul tiparului pe rotativă. O coală de tipar are: 32 pagini A5, 16 pagini A4, 8 pagini A3 (tabloid), 4 pagini A2 (broadsheet).

Codul Pantone: Sistem de culori cu peste 1200 de nuanţe creat de firma Pantone Inc.

Coldset: Metoda de tipar care utilizează imprimarea la rece, folosindu-se cerneală adecvată şi uscare prin evaporare şi absorbţie.

Colect: Metoda prin care colile sunt adunate în falţ, creându-se astfel un produs finit din mai multe coli cu ajutorul adunătorului.

Coloncifru: Porţiunea de jos a unei pagini tipărite care conţine numărul acesteia.

Colontitlu: Porţiunea de sus a unei pagini tipărite care conţine de obicei titlul lucrării sau al capitolului.

Contor: Parte componentă a unei maşini tipografice utilizată pentru a număra copiile tipărite.

Contrast/înnegrire: măsurarea intensităţii culorii pe o suprafaţă tipărită.

Conţinut de umezeală: Greutatea apei în materialul umed faţă de greutatea totală a materialului.

Copertă: Înveliş din carton de diferite tipuri care acoperă blocul de carte (interiorul cărţii).

Copie: Orice material realizat prin procesul de producţie într-o tipografie.

Corectură chromalin: Probă de tipar chimică în policromie. Arată cu aproximaţie aspectul produsului final tipărit pe hârtie cu suprafaţa foarte netedă (cretată, satinată). În cazul tipăririi pe hârtie necretată, tonurile vor fi diferite de cele care apar pe corectura chromalin.

Cotor: Parte componentă a unei cărţi care reprezintă locul unde are loc legarea colilor de tipar prin broşare, coasere sau capsare.

Creion retuş (creion de corectură): Creion care conţine o substanţă ce dizolvă fotopolimerul de pe placa tipografică, înlăturându-se astfel zonele ce nu se doresc a fi tipărite.

Cretare prin presare: Aplicaţie tehnică în care pelicula de cretare este presată de un cilindru placat cu un crom extrem de lustruit. Rezultatul este un grad foarte mare de luciu.

CTF (computer-to-film): Metoda prin care fişierul de pe calculator este transpus pe un film fotografic. Acest film este folosit pentru a realiza imaginea pe placa tipografică convenţională, într-o ramă de copiat.

CTP(computer-to-plate): Tehnologie folosită în procesul de tipărire în cadrul căruia o imagine creată într-o aplicaţie DTP (desktop publishing) este expusă direct pe o placă tipografică cu ajutorul laserului. CTP-ul prezintă mai multe avantaje în comparaţie cu metoda convenţională de expunere a plăcilor. În CTP, întregul proces de transfer al imaginii de pe film pe placa de tipar este eliminat din procesul de tipar, crescând astfel claritatea imaginii şi a detaliilor.

Culori primare: albastru, roşu şi galben. Amestecate cu negru în diferite proporţii, acestea permit reproducerea tuturor celorlalte culori.

Cut-off: Distanţa măsurata în jurul cilindrului tăietor (de tăiere) a falţului unei maşini de tipar webpress, care stabileşte lungimea repetabilă a unei coli de tipar sau a unei imagini.

Cyan: Una dintre culorile de bază folosite în procesul de tipar. Reflectă culoarea albastră şi verde şi absoarbe culoarea roşie.

D

Top

DCS: Desktop colour separation – procedeu de separare a culorii, utilizat în programul Quark.

Densitate: Metoda de măsură a compactităţii hârtiei. Densitatea este calculată matematic ca raport dintre greutatea de bază şi grosimea hârtiei.

Densitometru: Dispozitiv de control al calităţii care măsoară densitatea polimerului de pe o placă tipografică sau densitatea cernelii de pe o tipăritură.

Deşeu hârtie: Resturile de hârtie care rămân din procesul de producţie şi care nu mai pot fi utilizate în producţie, fiind astfel îmbalotate în scopul reciclării.

Developare: Trecerea plăcilor tipografice printr-o soluţie ce corodează polimerul de pe placă expus la lumină, rămânând astfel pe placă doar imaginea dorită.

Dezinsert: Separarea unei secţiuni tipărite de alta, ambele secţiuni fiind tipărite şi adunate împreună.

Direcţia fibrei: Direcţia în care majoritatea fibrelor se întind într-o coala de hârtie finită. Alinierea lor este paralelă cu direcţia în care hârtia trece prin maşina de fabricat hârtie. Hârtiile se împăturesc mai bine în direcţia fibrelor.

DTP (desktop publishing): Crearea pe un calculator a documentelor care urmează a fi publicate. Utilizatorii creează pagini layout cu text, grafică, fotografie şi alte elemente vizuale utilizând soft-uri precum QuarkXPress, Adobe InDesign, Microsoft Publisher, Apple Pages etc.

Dublare: Eroare de tipar manifestată prin apariţia unei ,,umbre” de intensitate mai mică lângă imaginea tipărită.

Durabilitate: Capacitatea hârtiei de a-şi păstra proprietăţile fizice în conformitate cu standardul internaţional ISO 9706.

E

Top

Eliminarea nuanţei de bază: Reducerea pigmentului de cerneală în tonurile gri-neutru şi negru, cu separare de CMYK. O mărire a proporţiei de culoare neagră compensează această reducere. Avantajul este obţinerea unui strat mai subţire de cerneală, ceea ce înseamnă murdărie mai puţină la tipărire şi un timp mai scurt de uscare.

Emboss: Procedeu de formare prin presare a unei imagini în relief pe hârtie sau carton. Se mai numeşte şi ,,timbru sec”.

Expunere: Procesul prin care o placă tipografică este expusă la o lumină de o intensitate mare, imprimându-se astfel imaginea pe acea placă.

F

Top

Falţ: Mecanism ataşat utilajului tipografic prin care se realizează tăierea hârtiei în forma de coală de tipar şi împăturirea ei în formă dorită.

Fălţuire: Acţiunea de îndoire a hârtiei sau a cartonului. Se mai foloseşte şi la procedeul de îndoire al plăcilor tipografice, pentru a putea fi prinse în utilajul de tipar.

Filigran: Imaginea creată prin presare, în formarea hârtiei de către egutor, în secţiunea umedă din maşina de fabricat hârtie; poate fi văzută ţinând coala respectivă în lumină.

Film: Folie transparentă ce permite trecerea luminii prin ea.

Fişa tehnologică: Lista în care sunt introduse toate caracteristicile tehnice pentru fabricarea unui produs: formatul, numărul de pagini, tipul de hârtie, metoda de finisare etc. Fişa trece dintr-un sector de producţie în altul, odată cu stadiul de execuţie al lucrării.

Flag: Titlul unui ziar aşa cum apare în partea de sus a primei pagini.

Flexografie: Procedeu de tipărire realizat cu ajutorul presei rotative, prin care imaginea este transferată pe hârtie cu ajutorul plăcilor şi al cernelurilor cu uscare rapidă.

Fluturaş: Tipăritură de dimensiuni mici (de obicei jumătate din A5), adusă la dimensiunea dorită prin tăiere la ghilotină.

Folie: Înveliş metalic sau colorat, în coli sau role, utilizat în procesul de tipărire şi embosare.

Folio şi emboss: Procedeu de imprimare a unei imagini în relief pe o suprafaţă fără a folosi cerneala, ci o folie colorată care este presată la căldură.

Fontă de culoare: Imagine test în care cerneala acoperă întreaga suprafaţă a colii de tipar pentru a se verifica presiunea şi nivelul de ungere a valurilor.

Format: Dimensiunea produsului (lungime şi lăţime). Pe lângă formatele de bază enumerate mai jos, exista şi formate intermediare, realizate în funcţie de cerinţele clienţilor sau de posibilităţile utilajelor de tipar. Principale formate de bază sunt: A0 (841×1189), B0 (1000×1414), A1 (594×841), B1 (707×1000), A2 (420×594), B2 (500×707), A3 ( 297×420), B3 (353×500), A4 ( 210×297), B4 (250×353), A5 ( 148×210), B5 ( 176×250).

Forzat: Coală de hârtie sau carton folosită la cartea legată, lipită de verso-ul coperţii, prima şi ultima pagină a blocului de carte.

Fotogravură: Procedeu de tipar în care imaginea este gravată pe un cilindru plan. Avantajele acestei metode de tipar sunt viteza şi tirajele mari. Se foloseşte în principal pentru tipărirea revistelor.

Fracţie: Pachet legat şi etichetat de ziare având sub cantitatea unui bon.

FTP(File Transfer Protocol): Metoda standard de transfer a fişierelor utilizând o conexiune internet. FTP permite transferarea fişierelor între diferite calculatoare cu păstrarea datelor.

G

Top

Gamut: Unitate de măsură utilizată în industria tipografică, echivalentă cu 10 puncte tipografice (3,76 mm).

Ghilotină: Utilaj dotat cu un cuţit folosit pentru tăierea, pregătirea şi finisarea materialelor tipărite.

Grad de alb: Proprietate determinată vizual, caracterizată prin strălucire ridicată, grad înalt de difuzie a luminii şi minimum de culoare.

Gramaj: Greutatea în grame pe metru pătrat a hârtiei sau a cartonului. E denumită şi greutate de bază.

Gravură: Procedeu prin care imaginea de tipărit ce este gravată pe o placă metalică ataşată unui cilindru. Acesta este rotit şi impregnat cu cerneală iar secţiunile care nu conţin imagine sunt spălate. Hârtia este trecută şi presată între doi astfel de cilindri.

Grup de tipar: Parte componentă a unui utilaj tipografic în care se produce imprimarea (pe o faţă sau pe ambele feţe). Dacă grupul de tipar este parte componentă a unei maşini plane de tipar, imprimarea se face doar pe o parte, iar dacă este parte componentă a unei rotative, imprimarea se face faţă-verso.

H

Top

Hârtie dublu cretată (DCL, DCM): Hârtie cu un grad de finisare ridicat pe ambele feţe; se produce în varianta lucioasă şi mată. Se utilizează în general la coperţi, materiale publicitare, cataloage, publicaţii de artă, calendare, flyere, fluturaşi, mape, broşuri, reviste. Are un grad de alb extrem de ridicat şi o foarte bună finisare a suprafeţei.

Hârtie „endless”: Hârtie înfăşurată pe o rolă (opusul hârtiei în coli).

Hârtie autocopiativă: Hârtie care permite realizarea de copii multiple fără straturi intermediare de hârtie cu carbon. Hârtia transformă presiunea într-o reacţie colorată care transferă imaginea pe copie. Hârtiile autocopiative sunt în principal folosite pentru facturi, chitanţe, vouchere, ordine de plată etc.

Hârtie calandrată: Hârtie care a fost netezită şi compactizată între rolele unui calandru, mai mult sau mai puţin lucioasă (calandrată lucios sau mat). Efectul care se produce în calandru este rezultatul combinat dintre temperatură şi presiune.

Hârtie cerată: Hârtie aproape fără conţinut de lemn care este cu parafină, mixtură de ceară sau plastic.

Hârtie cretată: Hârtie de bază care a fost cretată cu o peliculă, formată în principal dintr-o cleioasă şi agenţi lianţi care îmbunătăţesc calităţile suprafeţei hârtiei.

Hârtie de calc: Hârtie semitransparentă care permite trecerea luminii prin ea, fiind un înlocuitor mai ieftin al filmului în ceea ce priveşte montajul pe plăci convenţionale.

Hârtie fără conţinut de lemn: Hârtie care nu conţine fibre mecanice, adică toate tipurile de hârtie care conţin mai mult de 90% celuloza chimică.

Hârtie lăcuită: Hârtie acoperită cu un strat masiv de cretare, a cărei suprafaţă asigură o reproducere a imaginii foarte apropiată de original.

Hârtie LWC (Light Weight Coated): Hârtie cretată cu greutatea de bază mică şi conţinut de lemn.

Hârtie materie primă: Materia iniţială pentru fabricarea hârtiei. Este compusă din fibre şi aditivi dizolvaţi în apă.

Hârtie OCR: Hârtie pentru recunoaşterea caracterelor optice, caracterizată de un înalt grad de puritate.

Hârtie offset: Hârtie cu suprafaţa necretată şi uneori neregulată, în general folosită la tipărirea cărţilor.

Hârtie pentru etichete: Hârtie cretată pe o faţă, fără conţinut de lemn şi fără clor.

Hârtia de etichete se împarte astfel:

- hârtie etichetă standard

- hârtie etichetă rezistentă la apă

- hârtie etichetă rezistentă la apă şi substanţe alcaline

Hârtia pentru etichete este fabricată din pastă fără lemn pentru a asigura o bună uniformitate a suprafeţei şi un grad ridicat de alb.

Hârtie de ambalaj: Hârtia de ambalaj industrială este o hârtie Kraft, produsă din fibră primară nealbită. Este netedă, 100% celuloză nealbită, rezistentă la rupere. Se foloseşte la împachetare, învelire, acoperire, pungi, etc. De obicei este de culoare brună naturală.

Hârtie rezistentă la apă: Hârtie tratată chimic, suficient de rezistentă la rupere sau destrămare atunci când este saturată cu apă.

Hârtie termică: Hârtie cretată pe o faţă, termosensibilă, folosită pentru tipărirea de text şi imagine pe aparatele fax, termoplottere şi termoprintere.

Hârtie volumetrică: Hârtia offset volumic sau hârtia volumetrică este folosită îndeosebi pentru cărţi, broşuri, manuale, caiete etc. Datorită volumului mare, se poate reduce de la 10 % până la 20% din greutatea cărţii. Hârtia îşi menţine aspectul şi transmite aceeaşi senzaţie ca şi hârtiile mai grele.

Heatset: Metoda de tipar care utilizează cerneală adecvată şi uscare prin cuptor.

I

Top

Impoziţie: Poziţionarea paginilor pentru tipărire pentru a cădea în ordinea corectă.

Insert: O tipăritură pregătită pentru a fi inserată într-o publicaţie sau într-o altă tipăritură.

ISBN (International Standard Book Number): Număr de referinţă dat fiecărei cărţi (editată atât în format tradiţional, cât şi în format electronic) în vederea posibilităţii identificării locului şi datei apariţiei sale. De obicei, acesta se găseşte pe ultima copertă. În România, ISBN-ul este acordat de Biblioteca Naţională, la cererea editorului.

ISO (International Standards Organization): Organizaţia care stabileşte cele mai multe din standardele mondiale.

ISSN (International Standard Serial Number): Număr de referinţă dat fiecărei publicaţii periodice (ziare, reviste etc., editate atât în format tradiţional cat şi în format electronic), în vederea posibilităţii identificării locului şi datei apariţiei. De obicei acesta se găseşte în caseta editorială. În România, ISSN-ul este acordat de Biblioteca Naţională, la cererea editorului.

J

Top

JPEG (Joint Photographic Experts Group): Format grafic puternic compresat, creat pentru a da fotografiilor o înaltă rezoluţie.

K

Kerning: Ajustarea spaţiului dintre anumite perechi de litere, ca de exemplu A şi V, pentru a obţine o apariţie mai plăcută.

L

Lac: Lichid transparent aplicat pe suprafaţa tipărită în scopul protejării acesteia. Dă un aspect mai plăcut tipăriturii.

Lac UV: Lichid laminat aplicat şi tratat cu lumină ultravioletă.

Laminare: Aplicarea pe o coala de hârtie sau de carton a unei folii din plastic transparente prin presare la cald cu scopul de a o proteja şi de a realiza o finisare lucioasă sau mată.

Lampa UV: Lampa electrică care emite lumină în spectrul ultraviolet, folosită în sistemele de expunere a plăcilor tipografice.

Lăcuire: Procedeu de finisare în care un lac transparent este aplicat pe coala tipărită pentru a obţine un aspect lucios.

Legare: Strângerea colilor tipărite prin broşare (coasere) cu sârmă, aţă, lipire sau alte metode pentru a forma o carte.

Legenda: Material descriptiv tipărit în partea de jos a unei imagini, cu referire la aceasta. Termenul se refera de asemenea şi la explicarea semnelor şi/sau a simbolurilor utilizate în tabele sau hărţi.

Linotip: Maşina tipografică ce culege şi toarnă literele în rânduri intrigi, prin apăsarea unor clape. – Din fr. linotype.

Lipire ,,la punct fix”:Operaţiunea de lipire a unui material promoţional într-un chenar stabilit prin tipar pe o pagină, executată cu aracet sau silicon.

Litografie: Procedeu de tipar în care se utilizau iniţial matriţe plane de piatră la care imaginea ce urma să fie tipărită absorbea cerneala, iar zonele care nu se doreau a fi tipărite atrăgeau apa. Plăcile tipografice utilizate acum sunt tratate chimic astfel încât în zonele care se doresc a fi tipărite sa adere doar cerneală.

Lupă de montaj: Obiect utilizat pentru a verifica o imagine tipărită, o placă sau un film tipografic.

M

Top

Magazin: Format de publicaţie folosit îndeosebi la reviste (A4).

Magenta: Una dintre culorile de bază folosite în procesul de tipar. Reflectă lumina roşie şi albastră şi absoarbe lumina verde. Este deseori confundată cu roşu.

Montaj: Imaginea unică formată prin asamblarea mai multor imagini.

Mostră: Material sau produs finit care reprezintă un etalon pentru eventualele retipăriri.

N

Negativ: Imaginile de pe un film care fac ca zonele albe să fie negre şi cele negre să fie albe.

Nonpareil: Unitate de măsură utilizată în industria tipografică, echivalentă cu 6 puncte tipografice (2,25 mm).

O

Oglinda paginii: Spaţiul din cadrul unei pagini în care apare text.

Overprint: Tipărire pe o suprafaţă deja tipărită. Metoda se foloseşte pentru a accentua schimbările în imagine sau în text.

P

Top

Paginaţie: Numerotarea paginilor unui ziar, ale unei cărţi sau ale oricărui produs tipărit care necesită această numerotare.

Palet: Stivă ambalată de hârtie sau carton. Poate desemna şi un planşeu din lemn, metal sau plastic pe care se stivuiesc materialele tipărite.

Petit: Unitate de măsură în industria tipografică, echivalentă cu 8 puncte tipografice (3 mm).

pH-metru: Instrument de măsură care indică nivelul pH-ului dintr-o soluţie (caracterul acid, neutru sau bazic al unei soluţii).

Pierderi acceptate: Numerice sau procentuale, aceste pierderi sunt stabilite contractual şi reprezintă numărul de tipărituri necesare pentru realizarea reglajului.

Pigment: Componentă a cernelii tipografice care schimbă culoarea luminii reflectate ca rezultat al absorbţiei selective a culorii. Pigmentul are o anumită culoare specifică pe care o transmite materialelor în a căror componenţă se află.

Placă (matriţă) de hârtie: Placa tipografică offset pentru tiraje mici pe care materialul cules poate fi imprimat direct.

Placă tipografică: Suport metalic de diferite dimensiuni, având un polimer pe una dintre părţi, pe care se expune textul ce urmează a fi tipărit (matriţa). Pot fi analogice sau pentru CTP.

Plastifiere: Operaţiune prin care se aplică la cald o folie de plastic peste suprafaţă de carton sau hârtie.

Pliant: Produs tipografic de dimensiuni mici conţinând maxim o coală de tipar, realizat prin împăturirea (plierea) paginilor în forma dorită.

PMS: Denumire abreviată a Pantone Colour Matching System.

Policromie: Tipar executat folosindu-se toate culorile de bază (tipar color).

Polimer (fotopolimer): Strat de ordinul micronilor, sensibil la lumină, care se găseşte pe o faţă a plăcilor tipografice.

Porozitate: Gradul de compactitate al fibrelor de hârtie, care este crescut în cazul hârtiei satinate şi scăzut în cazul celei nesatinate.

Prepress: Termen utilizat în industria tipografică sau în publishing pentru a defini procesele şi procedurile care sunt folosite de la momentul primirii textului şi până la expunerea plăcilor pentru a fi montate în maşina de tipar.

Presare: Etapa în procesul de legare. După ce au fost cusute, colile sunt presate pentru a se elimina aerul.

Presiune de tipar: Nivelul de presare dintre cauciucul de tipar şi hârtie (carton), care conduce la imprimare.

Prisoas: Semifabricat sau produs finit realizat în plus faţă de tiraj, pentru a compensa numeric pierderile ulterioare din procesul de producţie.

Proces de tipar: Totalitatea operaţiunilor care au ca scop imprimarea imaginii pe hârtie.

Punct tipografic: Element de bază al unei imagini, egal cu 0,376 mm. Utilizând o lupă, se poate observa că imaginile tipărite sunt formate din mai multe puncte.

Punguire: Metoda de introducere în pungi a unor materiale tipărite (reviste, ziare, cărţi).

Q

Quadrat: unitate de măsură echivalentă cu 48 puncte de tipar (18 mm).

R

Top

Ramă de copiat: Utilaj tipografic ce se foloseşte la expunerea plăcilor tipografice la lumina ultravioletă puternică.

Raster: Punct realizat prin descompunerea de culoare. O imagine este compusă din mai multe puncte de raster.

Recto: Paginile de pe mâna dreaptă a unei cărţi deschise.

Reelstand: Dispozitiv pentru susţinerea axului ce trece printr-un sul de bobină. De cele mai multe ori, conţine şi sistemul de frânare şi cel de compensare. Mai poartă denumirea de stativ de suluri. Poate fi pe un nivel, două, trei sau patru.

Reglaj: Operaţiune prin care toate elementele procesului de tipărire, broşare, plastifiere etc. sunt puse în concordanţă pentru ca produsul finit să întrunească normele de calitate impuse.

Retipărire: Folosirea plăcilor vechi, spălate şi verificate în prealabil, pentru a realiza o publicaţie care a mai fost tipărită.

Retuş: Metoda de lucru asupra graficii sau a separaţiei culorilor, realizată în scopul corectării eventualelor greşeli sau al creşterii calităţii imaginii.

Rezoluţie: Proprietate care se referă la calitatea materialului obţinut. Se măsoară în dpi (dots per inch). Cu cât numărul de puncte este mai mare, cu atât imaginea este mai clară.

RGB(Red, Green, Blue): Culori primare denumite şi culori aditive, utilizate de monitoare. Din combinarea şi intensitatea acestor culori se poate reproduce întreg spectrul.

RIP (Raster Image Processor): Metoda de a printa negative din fişiere PostScript create de DTP. Hard-ul şi soft-ul produc conversia datelor stocate în computer într-o serie de linii şi puncte mici, care sunt expuse pe film sau plăci tipografice.

Rotativa: Utilaj tipografic format din grupuri de tipar care utilizează role de hârtie, aceasta fiind tăiată şi pliată în coli de un falţ (folder).

Rută: Traseul parcurs până la destinaţia la care trebuie livrate produsele tipărite.

S

Top

Satinare: Procedeu din procesul de fabricaţie a hârtiei, în care aceasta este trecută şi presată printre valuri pentru a obţine o textură îmbunătăţită şi o suprafaţă fină.

Saturaţia culorilor: Gradul de densitate a culorii pe care o poate avea o suprafaţă tipărită. Strălucirea culorii este mare la hârtia cu suprafaţa netedă şi scăzută la hârtia cu suprafaţa neregulată, aşa cum este hârtia necretată. Acest lucru se produce datorită faptului că cerneala intră mai adânc în hârtia necretată. Reprezintă natura culorilor în termenii densităţii. O culoare cu o saturaţie mare va avea valori densitometrice ridicate în comparaţie cu o culoare care are o saturaţie scăzută.

Scală de gri: Scala de valori ale luminozităţii pentru evaluarea umbrelor. De foarte multe ori, termenul se utilizează cu referire la scannere, ca o măsura a capacitaţii lor de a reda imagini în semitonuri.

Screen angles: Unghiurile la care jumătăţile de ton, duotonurile, tritonurile şi separarea de culoare a filmelor pentru tipar sunt plasate pentru a arăta corect.

Semiton: Imagine reprodusă prin modificarea tonului original într-un şablon de puncte de mărimi diferite. Suprafeţele luminoase conţin puncte de dimensiuni mici, iar cele întunecoase sau umbrite – puncte de dimensiuni mari.

Semn de carte: Obiect fabricat din carton sau material textil, dreptunghiular sau sub formă de şiret, utilizat în marcarea unei pagini dintr-o carte.

Separarea culorilor: Proces de pregătire pentru tipărirea graficii, a fotografiilor sau a graficii create pe computer în cele patru culori de bază (cyan, magenta, galben, negru).

Separaţie de culoare: Procesul de pregătire al paginilor ce urmează a fi tipărite prin separarea în cele 4 culori primare folosite în industria tipografică, din care sunt create imaginile.

Serigrafie: Inscripţionare folosită pentru a imprima pe o largă varietate de materiale, cum ar fi hârtie, carton, plastic, sticlă, metale, ţesături etc. Printre produsele care pot fi inscripţionate prin serigrafie se numără: postere, etichete, decals, signage şi toate tipurile de textile şi circuite imprimate. Avantajul procesului de marcare prin serigrafie constă în faptul că presa poate imprima pe substraturi de orice formă, grosime şi mărime. O caracteristică importantă a inscripţionării prin serigrafie este vâscozitatea ridicată a cernelii care poate fi aplicată pe substrat în comparaţie cu alte metode de imprimare.

Procesul de serigrafie: Procesul care utilizează, fereastra (purtătoarea imaginii), racleta şi cerneala pentru a efectua inscripţionarea prin serigrafie. Se utilizează o sită poroasă întinsă perfect deasupra unui cadru de metal. Tensiunea potrivită este esenţială pentru a imprima culorile dorite. Un tipar este produs pe fereastră fie manual, fie fotochimic. Cerneala folosită în serigrafie este aplicată pe substrat prin plasarea ferestrei deasupra materialului. Aceasta este apoi trecută prin orificiile sitei cu ajutorul unei raclete care este deplasată deasupra ferestrei. Cerneala va trece doar prin acele zone în care nu este aplicat nici un tipar, în acest fel formându-se o imagine pe substrat.

Spaţiere: Introducerea spaţiului liber între literele unui cuvânt pentru a modifica lungimea sau a îmbunătăţi aspectul rândului.

Spot de culoare: Denumire utilizată în tipar atunci când, pe lângă cerneala neagră, se mai foloseşte o altă culoare (de bază sau din codul Pantone) pentru a crea un efect vizual.

SRA: Serie de formate de hârtie inclusă în seriile ISO, de dimensiuni mai mari decât seriile A, acordând tipografului un mic spaţiu suplimentar pentru tăiere.

Stacker: Utilaj folosit la suprapunerea unui număr predefinit de coli tipărite, numărate în prealabil, şi eliminarea lor sub formă de pachet pentru a fi ulterior legate.

Straight: Metoda prin care colile nu sunt adunate în falţ, ci sunt eliberate una câte una fără adunător (metoda ,,direct”).

Strălucire: Gradul minim de culoare a hârtiei sau a cartonului. Termenul tehnic pentru strălucire este luminanţă sau valoare Y.

Stereotip: Placă plană sau semicilindrică, turnată din metal, mulată în cauciuc sau în alt material plastic, reprezentând reproducerea unui text sau a unui clişeu şi întrebuinţată ca formă de tipar la tipărirea ediţiilor unei lucrări de mare tiraj.

Stereotipie Instalaţie sau procedeu de reproducere şi multiplicare a unei forme tipografice, prin turnare într-un metal sau prin mulare în cauciuc ori în alt material plastic a unei copii după această formă, formă de tipar obţinută prin stereotipie.

Supliment: Parte componentă a unui produs finit ce se tipăreşte separat, dar se livrează împreună cu produsul.

Suport de tipar: Materialul pe care este realizat tiparul (carton, hârtie, folie, metal etc.).

Supracopertă: Înveliş din carton subţire sau din hârtie, plasat peste coperta cartonată a unei cărţi.

Suprapunere: Operaţiune prin care culorile se aşează una peste cealaltă luându-se ca ghidaj semnele de suprapunere astfel încât imaginea să fie clară şi să nu apară dublarea ei.

Ştanţare: 1. Tăierea imaginii create pe hârtie sau carton în formă finală.

2. Perforarea plăcilor tipografice pentru a putea fi puse în utilajul de tipar în scopul unei mai bune suprapuneri.

Ştanţă: Cuţit metalic montat pe o placă de lemn, folosit pentru a tăia în forma dorită imaginea tipărită pe coala de hârtie sau de carton.

T

Top

Tabloid: Denumire generică de origine britanică folosită pentru a desemna un ziar de dimensiuni mici (A3).

Text: Materialul scris şi tipărit care formează conţinutul unei publicaţii.

Text în oglindă: Reprezintă textul imprimat invers pe un suport de film sau calc, pentru a fi folosit la expunerea plăcilor tipografice, astfel încât imaginea de pe placă sa fie imprimată în pozitiv.

Tipar: Transpunerea unei imagini şi/sau a unui text pe hârtie.

Tipar ,,dublu paralel”: Sistem de tipar în format A5 prin care se tipăresc în paralel două coli de tipar a câte 16 pagini.

Tipar ,,pe sfert”: Tipar în format A4.

Tipar full color (full policromie): Procedeu de tipărire prin care se combină cele patru culori de bază sau derivate din acestea, în scopul creării unei imagini finale.

Tipar în coală: Presa de tipar care imprimă pe coli de hârtie, nu pe hârtie în role.

Tipar offset: Metoda de tipar în care imprimarea imaginii pe hârtie nu se face direct de pe placă pe hârtie, ci prin intermediul unui cauciuc care preia imaginea în negativ şi o redă în pozitiv pe hârtie.

Tipar plan: Tipar cu alimentare în coală.

Tipograf: Specialist în grafica materialului tipărit şi în arta tipografiei.

Tiraj: Numărul de exemplare comandate de către client, ce urmează a fi tipărite.

Tiraj de avarie: Număr de exemplare (mai mic decât tirajul normal) pe care clientul îl acceptă dacă au avut loc probleme de ordin tehnic independente de voinţa ambelor părţi.

Ton: Urme (dâre) de cerneală pe suportul de tipar (hârtie, carton) datorate unei umeziri precare sau unui pH al apei sub normele adecvate (5,5).

Top: Set de 500 de coli de hârtie.

Transmisie facsimil: Procesul de expediere a imaginilor grafice, utilizând un aparat electronic (telefax).

Trapping: Posibilitatea de a tipări cu o cerneală peste alta.

Traseu: Deplasarea benzii de hârtie din bobină prin fiecare grup de culoare al utilajului de tipar.

Trim: Tăierea colii tipărite la dimensiunea corectă. Semnele de tăiere se găsesc pe colile tipărite pentru a indica locul unde urmează a se face tăierea.

Turn de tipar: Ansamblu de grupuri de tipar suprapuse pe verticală (două, trei sau patru grupuri). În ultima perioadă, se construiesc două grupuri de tipar într-un modul.

U

Umezire: Procedura esenţială a tiparului offset prin care se realizează amestecul proporţional de cerneală cu apă.

Umidimetru: Dispozitiv care măsoară cantitatea de apă dintr-o tipăritură, pentru evaluarea calităţii tipăriturii prin efectuarea raportului dintre aceasta, greutatea totală a materialului tipărit şi greutatea suportului pe care se tipăreşte.

V

Top

Val de cerneală: Cilindru cu miez metalic tubular sau masiv, cu suprafaţa cauciucată sau nu, cu diverse diametre şi durităţi, folosit în preluarea, transportul, uniformizarea şi aplicarea cernelii pe forma de tipar. Există mai multe tipuri: val ductor, val alimentator, val intermediar (de transfer), val frecător (principal şi auxiliar) şi val inkform (val de pe placă).

Ventuza: Con din cauciuc, vidat, folosit la transportul colilor în maşinile tipografice.

Verso: Pagina de pe mâna stângă a unei cărţi deschise.

W

Web press: Maşini de tipărit care folosesc role de hârtie.

X

Xerografie: Procedeu de tipar folosit pentru a reproduce imagini şi documente prin intermediul unui strat de material fotosensibil.

Xilografie: Procedeu tipografic în care se folosesc clişee gravate în lemn.